Arhive lunare: mai 2019

[Cronică de film] Amanda

Deja al doilea film franțuzesc pe care îl văd într-o lună și care mă surprinde, culmea, în mod plăcut este Amanda. Acesta este cel de-al treilea film al regizorului francez Mikhaël Hers și a fost prezentat în premieră și premiat cu trofeul ”Magic Lantern” în secțiunea Orizzonti a Festivalului de Film de la Veneţia.

Filmul spune povestea unei fetițe de 7 ani, Amanda (Isaure Multrier),  care duce o viață fericită alături de mama ei, Sandrine (Ophélia Kolb). Atunci când nu întârzia prea mult, Amanda își petrecea timpul de după școală cu unghiul său, David (Vincent Lacoste).

Până aici, totul boem și așa cum te-ai aștepta să fie viața în Paris, adică plină de veselie, romantism, prăjituri, croissante, biciclete și cadre frumose. Totul ia o turnură neașteptată atunci când, în urma unui atac terorist, mama Amandei își pierde viața.

De aici, între multă suferință, imposibilitate de a procesa evenimentul, schimbări majore în viață și tot așa, se construiește o relație incredibil de puternică și luminoasă între Amanda și David.

Mi-a plăcut mult la acest film că nu abuzează de dramă, deși ar fi putut să își construiască fiecare bucățică a scenariului în jurul acelui atentat și a suferinței pe care a provocat-o. În schimb, acțiunea filmului planează ușor pe deasupra încărcăturii negative pentru a ne conduce către un final în care maturitatea, încrederea și liniștea și-au făcut loc în viața protagoniștilor.

Cunoscut pentru preocuparea pe care o are legată de tema maturizării, regizorul Mikhaël Hers l-a ales pentru rolul lui David pe Vincent Lacoste, actorul răsfățat în prezent în Franța atât de publicul de TV, amator de comedie, cât și de festivalurile importante – la nici 26 de ani, Vincent Lacoste a fost cu 5 filme la Cannes și a primit numeroase nominalizări și premii. ”Dincolo de tristețe, acest film este luminos pentru că reușește să arate cum cele două personaje se ajută  reciproc să meargă mai departe, împreună.”, spune Vincent Lacoste despre Amanda.

Filmul Amanda va rula începând cu 24 mai în 32 de cinematografe din 21 de orașe din România: București, Cluj, Bârlad, Bistrița, Botoșani, Brașov, Caransebeș, Craiova, Constanța, Iași, Lugoj, Onești, Petroșani, Piatra Neamț, Pitești, Reșița, Sinaia, Sfântu Gheorghe, Slobozia, Târgu Mureș, Vulcan. În România, filmul este distribuit de Bad Unicorn.

Începe revoluția High Tech a ochelarilor de vedere powered by Optica Vedere și HOYA

Viața de Gulie presupune și foarte multe ore petrecute cu ochii în ceva ecran. Fie că e laptop, telefon, tabletă sau tv, toate au tendința de a îmi obosi ochii foarte tare, mai ales pentru că mă acaparează așa tare că uneori uit să și clipesc. Și tocmai când mă gândeam că după 2 ani de când mi-am făcut ochelarii pentru calculator ar fi cazul să mai merg la un control (de mult amânat), vine vestea: Optica Vedere și HOYA lansează o nouă colecție de ochelari, proiectați special pentru fiecare pacient în parte.

Basically după control primești recomandarea pentru anumite lentile, care vor fi construite astfel încât optica să corespundă nevoilor ochilor, dar și anatomiei specifice fiecăruia, iar apoi se proiectează ramele, care vor fi printate 3D. How cool is that? Citește în continuare Începe revoluția High Tech a ochelarilor de vedere powered by Optica Vedere și HOYA

Type Thursday, evenimentul lunar dedicat pasionaților de literă, ajunge în România

TypeThursday București este primul eveniment din România care se adresează pasionaților de typography. Acesta oferă comunității creative un mediu primitor dedicat discuțiilor ce au ca temă de interes creația sau utilizarea de literă.

“Prin TypeThursdayBuc ne propunem să aducem la un loc oameni din comunitatea de design, pasionați sau curioși, creatori sau utilizatori de literă, dar și să încurajăm dezbaterile libere pe baza proiectelor ce au ca subiect principal typography-ul.” – Bianca Dumitrașcu – Chapter Lead TypeThursday Bucharest

TypeThursday este prezent în 10 orase din lume, București fiind cel de al 4-lea oraș din Europa după Londra, Barcelona și Florența.  Echipa locală este alcătuită din Bianca Dumitrașcu (Chapter Lead), Sorin Trăistaru (Welcome Lead), Tiziana Gagiu (Editorial Lead), Dragoș Boțcău (Dialogue Lead) și Mihai Militaru (Photography Lead)

Primul eveniment va avea loc  joi, 23 mai, ora 18:30,  în cadrul Romanian Design Week, în Clădirea BCR.

Ce faci când ești sensibil la electromagnetism?

Dintre toate poveștile mele de Gulie, poate unele dintre cele mai amuzante sunt cele despre cum strica maică-mea toate device-urile din casă, ca prin magie. Undeva între comic și o problemă serioasă, am descoperit că e a real thing și sunt mai multe persoane care se „distrează” astfel. Se numește sensibilitate la electromagnetism, iar în cele ce urmează aflați direct de la maică-mea cum se manifestă și ce a descoperit ea că funcționează pentru a atenua din efecte.

Poate o să pară ciudat, veți crede că exagerez, că-s dusă cu capul… dar relația mea cu electromagnetismul nu este dintre cele mai fericite. Am încercat să trec glumind peste toate daunele pe care le suferă diverse aparate, uneori doar prin simpla mea prezență, dar m-am împotmolit în momentul în care mi-am dat seama că și ele, aparatele, gadgeturile cu ale lor câmpuri electromagnetice mă afectează sub diverse forme – furnicături în mâini, dureri de cap, bătăi accelerate și neregulate ale inimii (spre ex. dacă țineam telefonul în buzunarul de la piept al gecii). Primirea de Crăciun a unei brățări fitness m-a bucurat foarte mult până am realizat că, din cauza ei, îmi amorțea mâna, iar dacă o purtam la stânga inimioara mea protesta. Așa că am pus-o bine într-un sertar (brățara, evident).

Tot așa, insomniile, oboseala permanentă, lipsa de energie și nervozitatea care mă însoțeau ca o umbră le vedeam ca având altă sursă: stresul, acest concept minunat folosit acum ca scuză pentru orice, oricând și oriunde.

Apoi, din fericire, am aflat că există persoane sensibile la electromagnetism, care prezintă simptome asemănătoare cu cele pe care le resimțeam eu. M-am liniștit și eu și familia mea care, mai mult sau mai puțin evident, credea că-s dusă cu pluta. Citește în continuare Ce faci când ești sensibil la electromagnetism?

[Cronică de film] Nicky Larson et le parfum de Cupidon / Un detectiv afemeiat

Am râs, mult, zgomotos, am râs pe sub mustăți și cu accent franțuzesc, am bușit în râs, am râs până ne-a ieșit pop corn-ul pe nas…am râs! Cam așa ar suna rezumatul vizionării filmului Nicky Larson et le parfum de Cupidon / Un detetiv afemeiat.

Comedia de acțiune este o adaptare după celebrele manga City Hunter, ale lui Tsukasa Hôjô și spune povestea celui mai tare bodyguard și detectiv privat dintre toți câți există și vor exista vreodată, Nicky Larson. El este angajat de un tip misterios pentru a recupera parfumul lui Cupidon, o nebunie de licoare care dintr-un sigur puf face pe oricine să se îndrăgostească.

Trecând peste numele filmului, care și în română și în franceză sună într-un fel în care te face să dai next, dar și peste șirul poveștii, pe care îl și uiți la un moment dat, filmul este chiar o comedie super reușită! Citește în continuare [Cronică de film] Nicky Larson et le parfum de Cupidon / Un detectiv afemeiat

De ce a fost un #1MaiDeNeuitat

Așa cum încerci, discret, cu degetele de la picioare apa din piscină chiar înainte de a începe să scapi de toate hainele de pe tine, tot așa mi se pare că este și cu mini-vacanța de 1 mai. Este ocazia aia când degust puțintel din vară. Un pic de soare zâmbitor, ceva mai multe grade în termometre, cât să vezi dacă te mai încap pantalonii ăia scurți, puțintel fun în aer liber, care se transformă repede în îngheț în grup și un pic de piele arsă pe față, că de bronz încă nu se poate pune problema…ah plus starea aia de pozitivism maxim, „băi, deci vara asta o să fie….”

Ăsta e 1 mai pentru mine și îmi place al naibii de mult!

Nu pot și nici nu vreau să compar vreun 1 mai cu altul, dar cel de anul ăsta sigur este și va rămâne un #1MaiDeNeuitat!
De ce? Citește în continuare De ce a fost un #1MaiDeNeuitat

[Cronică de film] Five feet apart / La cinci pași de tine

Sunt unele filme la care te uiți pentru că știi că vei râde sănătos, pe altele le vizionezi pentru porția de WTF sau pentru că vrei să te teleportezi preț de vreo oră și ceva într-o altă lume. Și mai sunt și unele filme la care îți e clar  încă de când vezi afișul că vei boci bini di tăt…este și cazul Five Feet Apart / La Cinci Pași de Tine.

Acolo unde nu crezi că vei da vreodată de noi prieteni, povești amuzante sau că te vei putea îndrăgosti, fix acolo, în spital, Stella (Haley Lu Richardson) își descoperă cel mai bun prieten, pe Poe (Moises Arias) și încearcă sentimente noi alături de Will (Cole Sprouse).

Toți trei se luptă cu o boală ireversibilă, fibroză chistică, care îi ține la o distanță de 5 pași unul de celălalt pentru a nu se contamina reciproc cu eventuale infecții.

Și cam ce poți să faci într-un spital, mai ales când oamenii care îți devin cei mai apropiați prieteni trebuie să stea la o distanță considerabilă de tine?
Pai, așa cum ne-au demonstrat protagoniștii filmului Five Feet Apart / La Cinci Pași de Tine, poți face cam orice îți propui…and some more.

Fie via facetime, fie prin interacțiune directă, dar neapărat la cinci pași distanță, cei trei prieteni reușesc sa ducă o viață normală, poate chiar mai frumoasă ca a celor care au libertatea și sănătatea de a face orice.

Petreceri surpriză, un vlog de succes, gossip, drame de adolescenți și o mare îngrăgosteală, toate acestea au loc pe holurile și în camerele unui spital din SUA. Toate pentru că oamenii ăștia și-au dat seama că fiecare clipă trebuie prețuită, orice poveste celebrată, orice oportunitate trebuie trăită la maxim și orice atingere apreciată!

Practic, niște subiecte pe care am tot insistat în două articole, adică ăsta și ăsta. Ambele scrise în niște momente care mi-au demonstrat că noi, oamenii, ne complicăm viața aiurea și nu știm să apreciem ce avem, atunci când avem!

Sper ca acest film să vă sensibilizeze coarda aia care trebuie ajustată, astfel încât să începem să fim cu toții mai buni, mai onești, mai deschiși și reușim să apreciem propria noastră persoană, pe ceilalți oameni și tot ce ne înconjoară!

Five Feet Apart / La Cinci Pași de Tine intră în cinematografe din 3 mai și este distribuit de Ro Image.