Toate articolele scrise de Gulia

Ride along 2 – Un politist si trei sferturi

Si-am fost astazi sa radem si sa balim dupa Miami cel insorit, masini de belea sau gagici frumoase, dupa caz…

Adica am fost sa vedem filmul Ride along 2 – Un politist si trei sferturi, o continuare a comediei din 2014, Un politist si jumatate.

Ride along 2 Un politist si trei sferturi

In rolurile principale ii gasim pe cei doi „funny guys”, Ice Cube si Kevin Hart. Combinatie letala, daca ma intrebati pe mine. Astia doi ne-au facut sa radem pana la lacrimi pe toata durata filmului, unul cu replicile lui pline de sarcasm si intelepciune, altul prin naivitatea si replicile sale date cu atata nonsalanta.

Adugati la toata treaba asta un asiatic, „varianta ieftina a lui Jackie Chan” dupa cum il caracterizeaza cineva chiar in film. Daca v-ati gandit la Ken Jeong, adica la Mr. Chow din The Hangover, then you were right! Sa va mai zic ca a fost mortal si in filmul asta sau v-ati dat seama de cum i-ati auzit numele?

Ride Along 2_ Un politist si trei sferturi

Ride along 2 este o comedie usurica, numa buna de vazut dupa o zi grea. Povestea este simpla, mai sunt doar cateva zile pana la marele eveniment, Ben (Kevin Hart) se insoara cu Angela (Tika Sumpter), sora lui James (Ice Cube). In toata nebunia ultimilor pregatiri inaintea nuntii, apare o noua pista intr-un caz care il poarta pe James din Atlanta in Miami. Evident ca nu poate pleca la drum fara viitorul sau cumnat, iar ce se intampla acolo este clasificat….aflati numai cand veti merge sa vedeti filmul.

ride along 2 un politist si trei sferturi

Eu va mai zic doar atat, asteptati-va la un film plin de momente de suspans si actiune, ca de ras oricum oricum v-ati prins ca o sa radeti mult.

Ride along 2 – Un politist si trei sferturi intra in cinematografe din 15 ianuarie si este distribuit de RoImage.

 

 

O plimbare pana la nori si inapoi – Zeppelin Pub

Si-am fost azi in Zeppelin Pub. Aparuse de ceva timp pe radarul nostru, dar cumva a stat linistit acolo, fara sa zbiere sau sa faca scandal.
Azi in schimb ne-a atras magnetic! Si a picat la fix. Mi se pare locul perfect pentru o iesire in oras in timpul saptamanii. E intr-o casuta cocheta undeva la cateva minute de Universitate. Atmosfera e foarte faina, ne-am simtit ca la niste prieteni dragi acasa! Prieteni care ne-au intampinat cu bauturi misto si muzica buna.

Au un meniu cel putin stufos! O selectie impresionanta de beri si o lista mica, dar buna de cocktailuri si longdrinks.

Diana vroia sa bea o bere dar cumva i-am indreptat atentia catre Queen’s Vice, un cocktail pe baza de Jager, lichior de piersici si cranberry. O licoare inselatoare, pare un suc delicat in care gustul Jagger-ului se simte subtil, perfect balansat de aromele de piersica si merisoare, dar pe masura ce-l bei iti dai seama ca e chiar taricel. Este servit intr-un pahar cu o forma haioasa, decorat simplu cu o felie de portocala. Comanda este adusa foarte repede si ospatarul cunoaste perfect toate cele n’spe mii de feluri de bere astfel te poate sfatui rapid ce sortiment sa alegi.

Gulia a incercat ceva…clasic! Mai-Tai!
250ml de rom cu rom negru, amaretto, grenadine, suc de portocale si suc de ananas.
Cum s-ar zice, clasic clasic, dar la ei e mai bun! Fiecare ingredient atat cat trebuie, se imbinau perfect si te bucurai de fiecare aroma in parte. La fel ca si in cazul Dianei, nu iti dadeai seama de la inceput de ce poate cocktailul. Dar cu siguranta promite! De la al doilea poti zbura si la al3lea deja poti sa juri ca esti intr-un zeppelin! La al5lea cred ca te vezi zburand in zeppelin cu Led Zeppelin cantand live pe o scena in mijloc.

Vali s-a avantat sa incerce bere. Cum meniu era foarte stufos si iti e aproape imposibil sa alegi un tip de bere daca nu esti foarte hotarat, Vali s-a lasat pe mana ospatarului.

Am cerut draft si-am baut Joker, scotiana, cu o aroma fructata si gust foarte placut, guler fix cat trebuie si rece ca o soacra.
Am mai cerut unul si-am baut Zaganu, gustoasa si roscata.
M-am lasat pe mana ospatarului si mi-a mai adus si-o Seven Giraffes, cu 7 tipuri de malt, as mai fi baut 7.

M-am oprit, cu regret si cu dorinta de a reveni, atat pentru a continua descoperirile in domeniul berii bune, de care, din pacate ne-au dezobisnuit multinationalele care-si desfasoara activitatea in Romania, cat si pentru a explora o alta lista din meniu, cea cu single malturi.

Zeppelin Pub
Paharul de bere nu a venit pe sfert gol. Cuiva i-a fost foarte, dar foarte sete!

Asa ca, dragilor, daca sunteti in cautarea unui loc fain unde sa beti beuturi misto pe acorduri rock, SuperGulia va recomanda cu caldura Zeppelin Pub.
Noi cu siguranta vom mai merge acolo 🙂

 

– un articol scris de trio-ul fantastic Diana-Iulia-Vali –

The Forest – Padurea Blestemata

Pentru ca am ras si ne-am distrat destul, azi am mers sa vedem un film de groaza, The Forest sau Padurea Blestemata.

Povestea e simpla, Sara (Natalie Dormer) ajunge in Japonia pentru a-si cauta sora geamana, Jess (interpretata tot de Natalie). Aceasta din urma intra tot timpul in belele, iar sora sa ii sarea intotdeauna in ajutor. De data aceasta Jess pleaca intr-o excursie cu copii de la scoala unde preda spre muntele Fiji si reuseste sa dispara in legendara si terifianta padure Aokigahara.

Sara porneste pe urmele surorii sale si, contrar avertismentelor primite, se aventureaza in padurea blestemata. Nu porneste singura in aceasta explorare, ci alaturi de un bun cunoscator al padurii Michi (Yukiyoshi Ozawa) si jurnalistul Aiden (Taylor Kinney).

the-forest-941315l-1600x1200-n-388b79d0

 

Nu trece mult pana cand teama o va face pe Sara sa piarda contactul cu realitatea, aceasta incepand sa puna totul la indoiala. Nu mai stie cine ii este aliat si cine ii este dusman, nu mai stie ce este real sau ce este doar un produs al imaginatiei, singurul lucru cert este ca trebuie sa ramana in viata pentru a o gasi pe Jess.

Mi-a placut mult filmul asta!
Atat povestea cat si actiunea m-au tintuit bine in scaun si nu sunt sigura daca am mai respirat pana la finalul filmului.
Pe langa imaginile foarte misto si jocul impecabil al actorilor, mi-a placut ca m-am simtit implicata in actiunea filmului. Nu doar urmaream un personaj care este cel putin dezorientat, dar nici eu nu mai stiam ce sa cred! Eram la fel de confuza ca Sara.. e real sau nu? E the good guy sau the bad guy? Should I stay or should I go?
Am iesit cam perplexa de la filmul asta!

the-forest-513915l-1600x1200-n-80888b78

Mi-a mai placut ca nu e genul ala de horror plin cu imagini scarboase si aparitii bruste care sa faca sala sa zbiere. Nu o sa va mint, o sa tresariti de cateva ori, dar in majoritatea timpului o sa traiti in teroarea si in starea aia de dezorientare. Probabil o sa incepeti si voi sa sfatuti personajele sa nu faca anumite chestii, eu am obosit de cat le-am zis „nu te duce acolo”! Dar o sa va resemnati, nu asculta deloc!

Ah si inca o chestie, o sa iesiti de la film cantand Hello! Acum depinde de voi ce fel de oameni sunteti, daca veti canta Hello-ul lui Adele sau al lui Lionel Richie…
O sa vedeti voi de ce zic asta 🙂

Acestea fiind zise, pentru o doza de teroare si sperieturi, mergeti neaparat sa vedeti filmul The Forest – Padurea Blestemata.

Intra din 8 ianuarie in cinematografe si este distribuit de InterComFilm.

Hai cu Gulia la concertul Blame Hofmann – tribut Tool

Sambata asta, 9 ianuarie adica, incepand cu ora 21.30 sau p’acolo, baietii care au infiintat de curand trupa Blame Hofmann vor mai sustine inca un concert tribute Tool.

Pentru ca anul acesta se implinesc 10 ani de cand Tool a lansat albumul 10,000 days si pentru ca baietii s-au saturat sa astepte un nou album, s-au hotarat sa strige adunarea catre toti toolheads autohtoni.

Stefan, Alex, Vlad si Vije, adica trupa Blame Hofmann, vor face tot ce le sta in putinta pentru a ne aduce cat mai aproape de experienta unui concert Tool.

Asa ca haideti sambata, 9 ianuarie, in Open Pub!

Join, detalii, poze si alte alea direct in event.

Blame Hofmann – tribut Tool

 

Joy

Al doilea film vazut in 2016 cred ca are menirea unui sut in dorsalul acoperit de un nou strat de grasime, ca doar au fost sarbatorile, nah.
Pe langa faptul ca filmul este unul semi-biografic, o drama presarata cu putina comedie, eu zic ca Joy poate fi foarte bine incadrat si la categoria film motivational.

Eu una asa l-am perceput. Adica daca ea, Joy, o fata care avea toate premisele de a ajunge un adult dezastru, reuseste prin propriile forte sa se ridice dintr-un mare si mirositor c…. (metaforic, metaforic bineinteles), de ce nu am putea si noi?

joy-poster_612x380

Filmul Joy spune povestea personajului Joy care a crescut intr-o familie… disfunctionala e putin spus. De mica avea idei interesante, dar singura persoana care o incuraja sa isi materializeze aceste idei era bunica sa Mimi. Dar Joy a trebuit sa „supravietuieasca” separarii si apoi divortului parintilor, sa renunte la scoala pentru a-si ajuta mama, s-a indragostit si si-a intemeiat propria familie pe care a trebuit sa o intretina asa ca si-a luat un job oarecare, iar pasiunea si ideile inovative au picat pe ultimul loc.

Pana intr-o zi cand imprejurarile au facut-o sa puna piciorul in prag si sa faca ce stie ea mai bine sa faca, adica sa inventeze chestii. Drumul catre succes nu a fost unul lin sau presarat cu laude, but in the end, pasiunea, vointa si determinarea castiga!

joy_0

Mi-a placut mult filmul! Mi-a placut povestea si cum a fost ea construita, mi-a placut ecranizarea, numai cadre superbe, mi-au placut mult personajele, foarte bine conturate, foarte diferite si foarte misto! Ah, si mi-a mai placut ca toata povestea lui Joy este spusa de bunica sa, Mimi. Cu caldura, dragoste si multa mandrie, exact cum ii sta bine unei bunici. You gotta love that 🙂

Mi-a placut si de Jennifer Lawrence, desi nu ma incearca prea des acest sentiment la adresa ei. Aici o interpreteaza pe Joy si ii iese foarte bine. Este puternica, expresiva si autentica.

Alt personaj interesant este tatal lui Joy, interpretat de Robert De Niro. De data aceasta in rol secundar, cu aparitii destul de scurte, De Niro nu mai este nici parintele mafiei, nici fost CIA, nici altceva spectaculos. Este proprietarul unui service auto care a incropit in spatele atelierului si un mic poligon de trageri numai sa nu dea faliment afacerea. Cu toate acestea fiecare replica si fiecare gest ii sunt tipice lui De Niro, mult sarcasm, umor…si privirea aia!

05-joy-holiday-movie-grade

Si surpriza! La un moment dat apare in peisaj si Bradley Cooper in rolul lui Neil Walker, ceva om super bazat, care era acum directorul unui post tv care avea emisiune de tipul teleshopping. Se pare ca am vazut filmul asta chiar de ziua lui Bradley Cooper…trebuia sa ii cantam la multi ani?

La finalul filmului am oftat…
Nu imi mai ramane decat sa va recomand sa mergeti sa vedeti filmul Joy.

Intra din 8 ianuarie in cinematografe si este distribuit de Odeon Film.

Ps. daca nu ati inteles nimic din trailer sau daca acesta nu va convins, eu totusi va zic sa acordati filmului o sansa. Eu asa zic 🙂

 

Daddy’s home

Si-am fost azi sa vedem primul film pe anul 2016.

Daddy’s home sau cum sa razi de doi tati care se poarta ca niste copii pentru a castiga atentia si afectiunea unor copii.

Filmul spune povestea lui Brad (Will Ferrell) care incearca cu disperare sa fie acceptat de cei doi copii vitregi ai sai. Cand in sfarsit sansele acestuia de a intra in gratiile celor mici cresc simtitor apare in peisaj tatal biologic, adica fostul sot al lui Sara (Linda Cardellini), nimeni altul decat Dusty (Mark Wahlberg).

Dady's Home 2015 Tata in razboi cu tata

Dusty este acel rebel care vine la pachet cu un motor puternic si cu geaca de piele. Este omul despre care s-au auzit povesti impresionante dar, cu toate acestea, ocupatia lui ramane un adevarat mister. El este omul care intoarce capete de cum paseste intr-o camera si care ii impresioneaza cu prezenta sa pana si pe cei mai de neclintit. Este de altfel si primul sot al lui Sara, o iubire puternica ce s-a stins din neseriozitatea si din lipsa de responsabilitate a lui Dusty.

Dady's Home 2015 Tata in razboi cu tata

La polul opus il intalnim pe Brad, omul matur si responsabil care si-a dorit de mult timp sa fie un sot bun si un tata iubitor. Are un job stabil la un post de radio, dar este si foarte apreciat de comitetul de parinti pentru ca se implica si intr-o multime de activitatile pentru copii, este antrenorul de fotbal de la scoala, este in echipa de cercetasi etc.

Din acest moment, intre Brad si Dusty porneste un adevarat razboi  pentru afectiunea celor doi copii. Spre norocul nostru, acest razboi este presarat cu multe faze surprinzatoare si amuzante.
Fara sa dau niciun spoiler (pentru ca deja stiti asta din trailer) una din fazele tari ale filmului este acela cand Brad reuseste sa se infiga intr-un perete. Si continua sa aiba parte de tot soiul de patanii care mai de care mai tampite.

Dady's Home 2015 Tata in razboi cu tata

Will Ferrell si Mark Wahlberg sunt asa cum ma asteptam sa fie. Amuzanti, isi interpreteaza foarte bine rolul si construiesc frumos povestea. Dar va zic, mie mi-a placut mult de Griff (Hannibal Buress). Este absolut mortal! Are un umor absolut bestial, replicile ii se potrivesc atat de bine ca ma gandesc ca si le-a scris singur si ii ies pe gura cu atata naturalete ca n-ai cum sa nu razi cu lacrimi.

Trebuie sa recunosc, a fost si ceva ce nu mi-a placut. Inteleg si accept ideea de product placement, dar stii cum e, don’t rub it in my face! Puteam sa vad si singura ca omul conduce un Ford, nu trebuia sa inceapa filmul cu un speech ce suna a dealer auto. Si oricat de multi bani ar investi Red Bull in film, cred ca putea fi inserat mai bine intr-o alta scena decat la o petrecere de copii. Si vedeam Go Pro-urile si fara sa imi fie mentionate de nu stiu cate ori. Cred ca au incercat sa le prezinte la misto, dar mie totusi mi s-a parut urat. Cam la fel de urat ca aia de la ProTv cand iti lasa cadre de cateva secunde bune cu un pahar de Giusto in mijlocu’ emisiunii…

Daddy’s home/ Tata in razboi cu tata este o comedie usoara, perfecta pentru inceputul acestui an. Are de toate, poveste, actiune, situatii traznite si multe multe faze amuzante. Va recomand sa mergeti sa vedeti filmul asta!

Intra in cinematografe din 8 ianuarie si este distribuit de Ro Image.

Aproape si totusi atat de departe

Tot circula pe net un citat care mi se pare foarte tare: „Technology has a remarkable capacity to bring those far away much closer, while at the same time making those near us more distant”.

Tare adevarat si tare trist, nu tare misto!

Vad „fenomenul” asta zilnic, in metrou, in ratb, in club, la concerte, la masa, la birou, dar parca niciodata nu m-a intristat asa rau ca de sarbatori.

Tehologia ne tine la distanta

Am vazut de revelion atatia oameni care stateau de vorba pe facebook sau whatsapp cu diversi si ii ignorau complet pe cei de la masa. Se ignorau reciproc de fapt. Trimiteau poze cu paharul in care se topise gheata de mult pentru ca uitasera si de el. Faceau schimb de selfieuri si impresii. „Stai sa vezi ce melodie a inceput la noi”, „Sa vezi ce cocktail misto mi-am luat”, „Uite ce misto ne distram” (grup photo sent)…

Stau si ma intreb, daca e atat de misto persoana/persoanele cu care stai de vorba pe telefon, apoi de ce nu petreceri cu el/ea/ei/ele revelionul? De ce ai mai iesit cu astia daca nu schimbi nici macar un cuvant cu ei, in schimb ai incins telefonul ala?

La fel si in alte situatii, esti inconjurat de oameni, prieteni, cunoscuti, colegi de munca, whatever, stai frate de vorba cu ei! Vezi ce au de spus, ce mai fac, ce povesti au, glumeste, socializeaza…cine stie, poate se dovedeste ca-s chiar faini!

Lasa naibii telefonu’ ala pentru cand esti doar tu cu tine, te plictisesti si n-ai ce face!

Ce am facut eu de revelion?
Am lasat telefonul in pupitrul DJului (yeah, ‘cuz I can!) si am tzopait pana dimineata cu absolut toata lumea, colegi, prieteni, prieteni noi…
Adica exact ce fac mereu, interactionez cu oamenii care sunt atunci langa mine!

You might add that to your New Year’s Resolutions!

tehologia

The Danish Girl – Daneza

Daneza este clar filmul care va crea cea mai mare controversa si cele mai aprinse dinscutii in contradictoriu in anul 2016.

Filmul spune povestea unui cuplu de tineri casatoriti, un el si o ea, ambii artisti la inceput de drum, mai mult sau mai putin apreciati. Ea, Gerda Wegener (Alicia Vikander), este o pictorita pasionata de portrete, el, Einar Wegener (Eddie Redmayne), un pictor fascinat de peisajele din oraselul natal.
In timp ce Einer reuseste sa aiba expozitii de succes, ea nu este acceptata pentru ca ii lipseste ceva. Acel ceva s-a dovedit mai tarziu a fi modelul, subiectul portretelor sale.

The Danish Gilr Daneza

Gerda incepe un tablou care sa o infatiseze pe frumoasa sa prietena,  Ulla (Amber Heard), dar cum aceasta are programul plin de repetitii de dans, ajunge ca intr-o zi sa il roage pe Einer sa poarte un dres si pantofi pentru a putea pune la punct ultimele detalii la nivelul picioarelor balerinei din tablou. Se dovedeste ca pictorul este si un bun model. Dar oare atat este de descoperit in urma acestei experiente?

 

Lucrurile iau o intorsatura dramatica atunci cand Gerda il incurajeaza pe Einer sa isi descopere latura feminina si ii propune sa o insoteasca la balul artistilor, nu ca sotul ei Einer, ci ca Lili, presupusa verisoara a lui Einer. Balul nu face altceva decat sa deschida un nou drum in viata tanarului pictor, drum cu care s-a mai intalnit doar tangential in copilarie. Incepem sa il vedem din ce in ce mai putin  pe Einer si din ce in ce mai mult pe Lili.

The Danish Gilr Daneza

Acum ca v-am spus pe scurt ce se intampla in acest film, sa va mai spun ca am mers la vizionare impreuna cu Mihaela, o buna prietena inca din facultate, pe care nu am mai vazut-o de vreo jumate de an. Mihaela a fost impresionata de filmul Daneza si a insistat sa scrie despre el (dupa ce am obligat-o eu).
Mihaela, ai legatura:

„Reintalnirea cu Iulia, ne-a gasit la filmul Daneza.

Un film profund in opinia mea, imbracat cu haine si coafuri glamorous ale anilor 1930, dar venit la pachet si cu refuzul oamenilor de acceptare a faptului ca rasa umana e diferita in gusturi si principii.

Doi tineri casatoriti, pictori, frumosi, ajung ca dintr-o joaca a omului care isi iubeste sotul, sa traiasca drama de a-si vedea sotul transformat in … Lili..

As vrea sa descriu un pic actorul care a interpretat-o pe Lili, cum altfel decat perfect? Nu cred ca e un cuvant mai bun care sa-l defineasca. Gesturi, mimica, joc actoricesc, nota 10 cu felicitari. Nu vreau sa dau spoilere, de aceea va las in mister.

Sotia lui, tanara, frumoasa, face totul si da totul pentru ca sotul ei, sa isi reintalneasca dragostea si sa se simta bine in corpul sau. Desi la inceput aveau ceva probleme cu banii, ajungand sa o picteze pe Lili, va expune seria lucrarilor la Paris. Marea majoritate a actiunii, asa cum ii spune si numele, se va petrece in Danemarca, dar si in Paris si Viena.

Dupa operatiile de schimbare a sexului pentru a deveni o Lili veritabila, personajul nostru inspirat dintr-o poveste reala, sufera cumplit. Daca dupa prima operatie Lili va castiga si va reusi chiar sa se si angajeze intr-un magazin de parfumuri, mancand toata ziua macarons, culmea nu-i afecteaza silueta de invidiat! In cea de-a 2-a (parte a operatiei, accea a construirii plastice a unui vagin) va pierde lupta cu viata, dar nu si cu istoria si medicina. Totul are un inceput si orice om are o poveste. Un tablou mlastinos, o frumusete aparte.

Cand va aparea in cinematografe, mergeti sa vizionati. Merita.”

EddieRedmayneDanishGirl

Asa cum a spus si Mihaela, si eu am apreciat jocul actorilor. In special pe Eddie Redmayne care ne-a demonstrat inca o data ce actor bun este. M-a impresionat enorm de mult jocul lui din acest film, cred ca este foarte greu sa te pui in pielea personajului Einer, sa poti sa porti un machiaj de femeie cu atata naturalete, sa poti sa te misti si sa te porti atat de gratios si elegant. Si foarte important este ca, desi a avut un rol extrem de complex si dificil, pentru nicio secunda nu a parut „fake”, nu a exagerat, jocul a fost impecabil de la inceput pana la sfarsit si a reusit sa transmita foarte multa emotie.

Am apreciat si subiectul filmului, un tabu pentru atata vreme si inca blamat de atata lume, problema transexualitatii ramane in continuare pentru multi ceva de neinteles. Avem ocazia acum sa intram cumva in culise si sa vedem cu ce se confrunta  si cum se vede totul din perspectiva persoanelor care opteaza sa isi schimbe sexul. Aflam de o lupta, in primul rand cu propria persoana, de o impotrivire  a societatii, de riscuri medicale s.a.m.d.

La final aflam ca filmul este inspirat din fapte reale si prezinta prima incercare de schimbare de sex ce are loc undeva prin anii 1930.

Daca vreti sa il vedeti pe Eddie Redmayne interpretand impecabil, am putea spune chiar, un dublu rol si spunand drama unei femei inchisa intr-un corp de barbat, va recomand sa mergeti sa vedeti film Daneza. Filmul are premiera pe 08 ianuarie 2016 si este distribuit de Ro Image.

Point Break – La limita extrema

Si-am fost sa vedem Point Break. Initial am crezut ca e un film despre vreun meci de tenis.
Dar nu e. Este un film despre curaj, vointa, determinare, depasirea limitelor, si alt cuvant tot cu „d”…asa da, dementa! As in pure madness!

Filmul spune povestea unui tanar, Johnny Utah (Luke Bracey), pasionat de sporturile extreme care, dupa un eveniment tragic, se decide sa apuce un alt drum in viata. Acesta este aceptat in cadrul FBI iar prima lui misiune este aceea de a se infiltra intr-un grup de sportivi mereu in cautare de senzatii tari pentru a investiga daca suspiciunile legate de implicarea acestora intr-o serie de infractiuni executate intr-un mod extrem si neobisnuit sunt reale si ce este ceea ce acestia urmaresc.

Point Break 2015

Johnny reuseste chiar sa se integreze in acest grup si sa se apropie, poate putin cam prea mult de membrii sai, in special de conducatorul grupului, Bodhi (Édgar Ramírez) si de frumoasa si periculoasa Samsara (Teresa Palmer). Pana la un moment dat cand Utah trebuie sa faca o alegere intre grupul de sportivi si job-ul sau la FBI.

Filmul este un thriller de actiune care te tine in suspans de la inceput pana la sfarsit. Inima iti bate tare si simti cum adrenalina iti ajunge in tot corpul, incerci sa iti controlezi respiratia si esti gata sa sari de pe varful muntelui odata cu personajele din film, apoi, ca un ultim gest, te uiti in stanga si in dreapta si vezi oameni care mananca popcorn! Oops! Tu esti doar intr-o sala de cinema! Ei, personajele din film sunt pe varful muntelui!

point_break_2015_movie-wide

Filmul m-a impresionat prin imagini! Probabil nici nu trebuia sa va mai spun ca scena mea preferata este aceea din marea albastru-verzuie. O culoare incredibila! Vai, si cand au filmat cum se vedea totul de sub apa! Of! Superb!

Pentru actiune si imagini care iti taie rasuflarea, pentru o poveste despre curaj si determinare, pentru tipi cu trupuri bine sculptate si pentru gagici misto si pentru inca alte cateva motive va recomand sa mergeti sa vedeti filmul Point Break – La limita extrema.

Intra in cinematografe din 1 ianuarie 2016 si este distribuit de RoImage.

Pana atunci va las cu soundtrack-ul filmului care se afla la mine pe repeat de cand am iesit de la film:

 

 

For the love of photography – o istorie a fotografiei din viata Guliei

Daca e ceva clar pe lumea asta, acel lucru este ca Gulia este disperata dupa fotografie si fotografii.
N-as putea spune ca a existat un moment anume cand m-a lovit febra asta, cumva mi-a „trepidat” mereu prin vene si vinisoare si a inceput sa isi faca din ce in ce mai puternic simtita prezenta odata cu progresele tehnologice.

Imi amintesc ca eram mica de tot si trebuia sa fac poze cu grija, adica sa imi aleg bine momentul si cadrul, pentru ca fiecare poza costa bani. Costa filmul, costa developarea. Mai costa si aparatul in sine, ca erau asa bune ca din cand in cand trebuia sa le schimbi.

Apoi au inceput sa apara camerele digitale, dar erau scumpe. O data pe an apucam sa butonez camera unui prieten. Doar atat, pentru ca in restul timpului omu’ era la el acasa in Toronto. Imi amintesc ca prima data cand mi-a lasat camera pe maini era foarte sceptic si i se citea neincrederea in ochi: „daca o strica? Dar daca o scapa pe jos?” sau „Sta si apasa pe butonu’ ala pana mi se umple memoria?”.
Dar l-am surprins placut, nu numai ca nu stricasem camera, dar ii placuse si ce si cum pozasem. Ii placuse asa de mult ca odata ajuns acasa le-a printat si mi le-a trimis prin posta.

That's me in the corner
That’s me in the corner

Alti prieteni dragi, stabiliti la vremea aia tot in Canada, mi-au tot povestit despre o jucarie care arata ca o camera foto, dar in realitate cand apesi pe butonu’ ala il scuipa cu apa pe cel care asteapta sa ii faci un portret. Imi amintesc si acum cand a venit acasa pachetelul de la ei. Era si o cutie cu o camera. Eram convinsa ca e de jucarie. Am stat juma’ de ora in baie incercand sa imi dau seama pe unde se pune apa! Noroc ca am si momentele mele de istetime!

Primele mele camere foto digitale: Vivitar (jos) si Kodak (sus)
Primele mele camere foto digitale: Vivitar (jos) si Kodak (sus)

O camera foto digitala in adevaratul sens in cuvantului si cu toate caracteristicile si specificatiile tehnice am primit in 2006 cand am fost in vizita la acesti oameni minunati in Canada.

Am si acum camera. Un Kodak, avea ditai zoom-ul, puteai sa ii pui card de memorie si avea ecran pe care sa iti vezi pozele! Stiu ca acum suna a ceva al naibii de banal, dar pentru mine la vremea aia era o comoara!

Imaginati-va cum este sa fii in vacanta in Canada, pentru prima oara plecata din tara si pentru atat de mult timp si sa ai la dispozitie, non-stop, propria ta camera foto! Pai am pozat si asfaltu’ si suruburile din podul meu preferat! Am „mancat” la baterii atunci, cum cred ca n-am mai facut-o pana acum!

Asta este cel mai important moment pe care l-am pastrat in fotografii si in secvente video!
Prima mea iesire din tara, primul zbor, prima mea camera foto!

Podul meu preferat din Montreal
Podul meu preferat din Montreal
Da, am fost si la Niagara
Da, am fost si la Niagara

Va multumesc mult, dragilor! Inca nu am mai multe cuvinte de atat!

Nu exista un „The End” la acest articol, n-am terminat-o cu fotografia si nici nu am in plan asa ceva!

Trebuie sa stiti ca am scris acest articol la provocarea Joker Event Club, agenție de servicii filmare, fotografie, sonorizare și lumini, pentru evenimentul tău.
Multam de provocare, chiar mi-a placut!

Exakta Nikon Fuji