Arhive etichetă: Visele devin realitate

Visele devin realitate, trebuie doar sa le cauti…in gradina!

De cate ori ati avut un vis fain si v-ati dorit mult de tot sa se implineasca?

Here at Gulia’s family, se pare ca partea cea mai grea e sa-ti amintesti dimineata ce ai visat azi-noapte, ca de restu’ se ocupa….gradina!
Sfatul Guliei: asa cum v-ati obisnuit sa nu spuneti nimanui ce dorinta v-ati pus pentru ca ea sa se indeplineasca, incercati sa nu spuneti nimanui ce ati visat! Nu de alta, dar daca spuneti s-ar putea sa se intample, intr-un fel sau altul!
The bird

Acum cateva saptamani, dormeam eu linistita si visam ca stateam cu ai mei la masa, in gradina, sub parul inforit (da, era mai degraba acum cateva luni). Cand ridic ochii din mancare (da, si in vise sunt disperata), vad ca pe o creanga din copac era un papagal din ala mare, un African Gray, cu albastru pe aripi. Repede le atrag alor mei atentia, taica’miu sare si prinde papagalu’ ca pe o gaina la tara. Papagalul ajunge la mine in brate, il trimit pe taica’miu fuga la vecini ca au ei o colivie mare pentru el. Pana si in vise sunt vesnic nemultumita, nu putea mah sa fie papagalu verde? De ce e gri?

Si la naiba a sunat alarma si m-am trezit.

Daaaaar, am facut marea greseala de a le povesti alor mei visul.

La cateva zile, inca nu imi dau seama ce a fost cu mine, dar spalam vasele in bucatarie.

Arunc linistita o privire pe geam, si vad ceva colorat printre florile albe ale parului. Batuse vantu’ in ziua respectiva si zic „ia uite ma, iar a zburat un carfur in pom” [nr. Un catalog de la carrefour]. Ma uit mai bine si incep sa zbier „aaaa veniti, veniti repede! Papagalu’!!!!! Visele chiar se…..” si cand sa zic cuvantul magic „implinesc” ma umfla rasu’!

Papagalului ii lipsea perpectiva, 3d-ul, eram cam plat….cam asa ca un carton pictat! Ca doar d’aia ai Gulio tata pictor, sa faca misto de tine cu desene mult prea relistice!

Gulia's parrot

The ring

Ca sa nu fie mai prejos, a mea mama a visat acum vreo doua saptamani ca a gasit o verigheta.

Ne tot aburea si incerca sa gaseasca semnificatii. La vreo doua zile ii arat ca astia de la promenada cautau „stapanul” unei verighete pierduta in mall si speram sa fie the end of it!

Dar nuuuuu…

Alalteieri ma suna. Pe cand il conduceau pe vara’miu, la poarta ii abordeaza un tip, care ce credeti ca aruncase vijelios intr-o cearta cu nevasta-sa peste gard la noi?! Mda, verigheta!

Si-au stat (ei, tipul vijelios si taica’miu cel pictor), si-au cautat-o pana s-a intunecat afar’ si cum nu era inelu’ lu’ Frodo, a refuzat sa lumineze asa ca si-au dat intalnire (same time, same place) a doua zi.

Dar intre timp, mother happened…

The ring

Hopefully THE END!