Viața de Gulie presupune și foarte multe ore petrecute cu ochii în ceva ecran. Fie că e laptop, telefon, tabletă sau tv, toate au tendința de a îmi obosi ochii foarte tare, mai ales pentru că mă acaparează așa tare că uneori uit să și clipesc. Și tocmai când mă gândeam că după 2 ani de când mi-am făcut ochelarii pentru calculator ar fi cazul să mai merg la un control (de mult amânat), vine vestea: Optica Vedere și HOYA lansează o nouă colecție de ochelari, proiectați special pentru fiecare pacient în parte.
TypeThursday București este primul eveniment din România care se adresează pasionaților de typography. Acesta oferă comunității creative un mediu primitor dedicat discuțiilor ce au ca temă de interes creația sau utilizarea de literă.
“Prin TypeThursdayBuc ne propunem să aducem la un loc oameni din comunitatea de design, pasionați sau curioși, creatori sau utilizatori de literă, dar și să încurajăm dezbaterile libere pe baza proiectelor ce au ca subiect principal typography-ul.” – Bianca Dumitrașcu – Chapter Lead TypeThursday Bucharest
TypeThursday este prezent în 10 orase din lume, București fiind cel de al 4-lea oraș din Europa după Londra, Barcelona și Florența. Echipa locală este alcătuită din Bianca Dumitrașcu (Chapter Lead), Sorin Trăistaru (Welcome Lead), Tiziana Gagiu (Editorial Lead), Dragoș Boțcău (Dialogue Lead) și Mihai Militaru (Photography Lead)
Primul eveniment va avea loc joi, 23 mai, ora 18:30, în cadrul Romanian Design Week, în Clădirea BCR.
Dintre toate poveștile mele de Gulie, poate unele dintre cele mai amuzante sunt cele despre cum strica maică-mea toate device-urile din casă, ca prin magie. Undeva între comic și o problemă serioasă, am descoperit că e a real thing și sunt mai multe persoane care se „distrează” astfel. Se numește sensibilitate la electromagnetism, iar în cele ce urmează aflați direct de la maică-mea cum se manifestă și ce a descoperit ea că funcționează pentru a atenua din efecte.
Poate o să pară ciudat, veți crede că exagerez, că-s dusă cu capul… dar relația mea cu electromagnetismul nu este dintre cele mai fericite. Am încercat să trec glumind peste toate daunele pe care le suferă diverse aparate, uneori doar prin simpla mea prezență, dar m-am împotmolit în momentul în care mi-am dat seama că și ele, aparatele, gadgeturile cu ale lor câmpuri electromagnetice mă afectează sub diverse forme – furnicături în mâini, dureri de cap, bătăi accelerate și neregulate ale inimii (spre ex. dacă țineam telefonul în buzunarul de la piept al gecii). Primirea de Crăciun a unei brățări fitness m-a bucurat foarte mult până am realizat că, din cauza ei, îmi amorțea mâna, iar dacă o purtam la stânga inimioara mea protesta. Așa că am pus-o bine într-un sertar (brățara, evident).
Tot așa, insomniile, oboseala permanentă, lipsa de energie și nervozitatea care mă însoțeau ca o umbră le vedeam ca având altă sursă: stresul, acest concept minunat folosit acum ca scuză pentru orice, oricând și oriunde.
Apoi, din fericire, am aflat că există persoane sensibile la electromagnetism, care prezintă simptome asemănătoare cu cele pe care le resimțeam eu. M-am liniștit și eu și familia mea care, mai mult sau mai puțin evident, credea că-s dusă cu pluta. Citește în continuare Ce faci când ești sensibil la electromagnetism?→
Am râs, mult, zgomotos, am râs pe sub mustăți și cu accent franțuzesc, am bușit în râs, am râs până ne-a ieșit pop corn-ul pe nas…am râs! Cam așa ar suna rezumatul vizionării filmului Nicky Larson et le parfum de Cupidon / Un detetiv afemeiat.
Comedia de acțiune este o adaptare după celebrele manga City Hunter, ale lui Tsukasa Hôjô și spune povestea celui mai tare bodyguard și detectiv privat dintre toți câți există și vor exista vreodată, Nicky Larson. El este angajat de un tip misterios pentru a recupera parfumul lui Cupidon, o nebunie de licoare care dintr-un sigur puf face pe oricine să se îndrăgostească.
Așa cum încerci, discret, cu degetele de la picioare apa din piscină chiar înainte de a începe să scapi de toate hainele de pe tine, tot așa mi se pare că este și cu mini-vacanța de 1 mai. Este ocazia aia când degust puțintel din vară. Un pic de soare zâmbitor, ceva mai multe grade în termometre, cât să vezi dacă te mai încap pantalonii ăia scurți, puțintel fun în aer liber, care se transformă repede în îngheț în grup și un pic de piele arsă pe față, că de bronz încă nu se poate pune problema…ah plus starea aia de pozitivism maxim, „băi, deci vara asta o să fie….”
Ăsta e 1 mai pentru mine și îmi place al naibii de mult!
Sunt unele filme la care te uiți pentru că știi că vei râde sănătos, pe altele le vizionezi pentru porția de WTF sau pentru că vrei să te teleportezi preț de vreo oră și ceva într-o altă lume. Și mai sunt și unele filme la care îți e clar încă de când vezi afișul că vei boci bini di tăt…este și cazul Five Feet Apart / La Cinci Pași de Tine.
Acolo unde nu crezi că vei da vreodată de noi prieteni, povești amuzante sau că te vei putea îndrăgosti, fix acolo, în spital, Stella (Haley Lu Richardson) își descoperă cel mai bun prieten, pe Poe (Moises Arias) și încearcă sentimente noi alături de Will (Cole Sprouse).
Toți trei se luptă cu o boală ireversibilă, fibroză chistică, care îi ține la o distanță de 5 pași unul de celălalt pentru a nu se contamina reciproc cu eventuale infecții.
Și cam ce poți să faci într-un spital, mai ales când oamenii care îți devin cei mai apropiați prieteni trebuie să stea la o distanță considerabilă de tine?
Pai, așa cum ne-au demonstrat protagoniștii filmului Five Feet Apart / La Cinci Pași de Tine, poți face cam orice îți propui…and some more.
Fie via facetime, fie prin interacțiune directă, dar neapărat la cinci pași distanță, cei trei prieteni reușesc sa ducă o viață normală, poate chiar mai frumoasă ca a celor care au libertatea și sănătatea de a face orice.
Petreceri surpriză, un vlog de succes, gossip, drame de adolescenți și o mare îngrăgosteală, toate acestea au loc pe holurile și în camerele unui spital din SUA. Toate pentru că oamenii ăștia și-au dat seama că fiecare clipă trebuie prețuită, orice poveste celebrată, orice oportunitate trebuie trăită la maxim și orice atingere apreciată!
Practic, niște subiecte pe care am tot insistat în două articole, adică ăsta și ăsta. Ambele scrise în niște momente care mi-au demonstrat că noi, oamenii, ne complicăm viața aiurea și nu știm să apreciem ce avem, atunci când avem!
Sper ca acest filmsă vă sensibilizeze coarda aia care trebuie ajustată, astfel încât să începem să fim cu toții mai buni, mai onești, mai deschiși și reușim să apreciem propria noastră persoană, pe ceilalți oameni și tot ce ne înconjoară!
Five Feet Apart / La Cinci Pași de Tine intră în cinematografe din 3 mai și este distribuit de Ro Image.
Atunci când te lovește dorul de ducă, dar nu te poți aventura prea departe de casă, pornește spre Bulgaria, destinația Veliko Târnovo!
La aproximativ 180km și 3 ore de călătorit, ți se va deschide o cu totul altă lume! Un oraș boem, cu o arhitectură interesantă, case supraetajate, străduțe ce te invită să le explorezi și mâncare de-li-ci-oa-să!
Noi ne-am plimbat până a obosit și aplicația ce numără pașii, am urcat și coborât pe străduțe care mai de care mai colorate și mai întortocheate, am făcut fotografii și ne-am răcorit cu o bere craft perfectă!
După așa un rezumat, îți dai seama ce urmează în recomandările de mai jos:
Vizitează Cetatea Tsaravets de la marginea orașului Veliko Târnovo
Sus, pe-un vârf de deal, stă mândră o cetate. Cele mai vechi dovezi ale prezenței oamenilor acolo sunt din mileniul II î.Hr., iar prima mențiune a cetății datează din anul 1190. Cum orașul Veliko Târnovo a mai fost numit și Orașul Țarilor datorită numărului mare de țari bulgari care locuiau acolo, tot așa și „casa” lor principală le poartă numele: Cetatea Tsaravets.
Înconjurată de sute de metri de zid de piatră, cetatea adăpostește acum ruinele fostului palat, turnul Baldwin, o poartă impunătoare pe care o poți vedea la intrarea principală și, în vârful dealului, o biserică, puțin altfel.
Din punctul meu de vedere, Cetatea Tsaravets este un bun punct de pornire în descoperirea orașului Veliko Târnovo. De aproape oriunde te-ai afla pe acest domeniu, în față ți se deschide o priveliște a superbului oraș, cu case cocoțate una peste cealaltă.
Explorează străduțele din Veliko Târnovo
Veliko este un oraș care trebuie descoperit la picior. Lasă mașina undeva spre periferia orașului și pornește per pedes înspre cele mai frumoase panorame, cele mai intortocheate străduțe și magazine super parfumate. Așa scapi și de grija parcării, apropo, bulgarii sunt foarte atenți ca mașinile cu numere străine să ocupe locuri special amenajate de parcare, altfel îți scot ei, obligat-forțat, mașina la plimbare spre un parc mare de mașini.
Cele două străduțe principale din centrul vechi al orașului, Stambolov și Rakovski oferă turiștilor o mulțime de clădiri superbe, numai bune de pozat, magazine de suveniruri care mai de care mai parfumate și restaurante pline de bucate tradiționale.
Dar nu te limita doar la ele. Go explore!
Traversează Podul lui Stambolov
Construit peste râul Yantra, podul face legătura între zona modernă a orașului Veliko Târnovo și o peninsulă ce s-a format pe acest râu. Și nu îți recomand să vezi acest pod doar pentru că am eu o fixație pentru construcții de acest fel sau pentru că este printre primele poduri din oțel construite în Balcani, în anul 1892, ci pentru că de pe acest pod vei putea vedea frumoasa panoramă a orașului Veliko Târnovo în toată spendoarea sa!
Construit în anul 1985 pentru a marca aniversarea a 800 de ani de la Eliberarea Bugariei de sub conducerea Imperiului Bizantin, Monumentul lui Asen, a devenit unul din simbolurile principale ale Veliko și poate fi văzut aproape din orice colț al orașului. Cu toate acestea, cel puțin pentru noi, a fost o adevărată provocare să ajungem chiar lângă el!
De ce? Pe de-o parte pentru că, așa cum v-am mai spus, suntem adepții stilului go explore și nu ne facem temele și traseele de acasă. Ne place să ajungem într-un loc și să pornim încotro ne apucă pașii, iar așa ajungem să descoperim locuri mai multe și mai frumoase decât dacă am veni cu un plan deja stabilit.
Și alt motiv pentru care era să ratăm monumentul este că pe maps am văzut un drum care era aproape de locul în care ne aflam și care părea că ar trece pe lângă monument, dar s-a dovedit a fi un tunel care trecea pe sub punctul nostru de interes.
Vezi chestiile alea negre din dreapta pozei? Eh, iată monumentul! Nu vezi? Dă cu zoom!
Așa că, dacă vreți să ajungeți să vedeți de aproape Monumentul Asenevtsi și să vă plimbați prin parcul ce îl încojoară, să știți că cel mai simplu ajungeți acolo traversând podul de care aminteam mai sus, Podul Stambolov.
Iar ca reper, podul începe în dreptul Hotelului Veliko Târnovo.
Bucură-te de o masă cu priveliște în Veliko Târnovo
După o plimbare care a dat peste cap și aplicația ce îmi numără pașii, a lovit și foamea aia care mă împiedică să mai continui cu făcutul pașilor. Dar bine că în timp ce ne rătăceam pe străduțe, am ochit și o grămadă de locuri „aici venim să mâncăm” sau „arată ca terasa aia unde o să bem o bere bună”.
Pe unele le-am uitat la fel de repede cum le-am găsit, la altele nici să vrem nu mai știam să ne întoarcem, dar în mintea tuturor a rămas taverna de lângă biserica abandonată, Sveti Konstantin I Elena.
Nu vrei să știi cât a trebuit să mă plimb acum pe maps să găsesc locul, la fața locului a fost mult mai simplu.
Și acum, un sănătos drum roll, taverna cu vedere la monument și la oraș, cu muzică bună (de la jazz, blues și până la rock), mâncare delicioasă (eu am mâncat o nebunie de tocăniță de porc, cu castraveți murați, peste o porție de cartofi prăjiți și vreo câteva feluri de brânze rase pe desupra) și o bere (craft) super mega aromată și yum este (conform google maps)Architect’s Club.
Sună total unlike locul în care am mâncat noi, deci suspectez că între timp s-au mai schimbat ceva povești, dar dacă dați click pe link-ul de mai sus, maps ar trebui să vă ducă unde trebuie.
Dacă nu, uitați-vă după o străduță care arată cam așa:
Iar acolo unde scrie „taverna”, este chiar locul cu pricina!
Enjoy!
Bonus: Descoperă orășelul din piatră – Arbanassi
Și pentru că nu mă pot opri din recomandări, lângă Veliko Târnovo, la doar 4 kilometri, se află Arbanassi. Acum un sat cu numai 200 și puțin de locuitori, este recunoscut pentru istoria sa bogată și pentru numărul mare de monumente istorice. Pentru că locuitorii au fost isteți și au camufat lăcașele de cult, putem vedea și acum biserici din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Alături de acestea, exemple ale arhitecturii din epoca Renașterii Naționale Bulgare, au transformat Arbanassi într-o destinație turistică populară.
După patru luni de evenimente prin care țara noastră a dezvăluit Franței o imagine inedită, creativă și inovatoare, Sezonul România – Franța se pregătește pentru inaugurarea sa în România. Ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Maria Magdalena Grigore și Francois Bloch, director general BRD și președinte al comitetului de mecenat în oglindă al Sezonului România-Franța, au deschis joi, 28 martie 2019, la Institutul Francez din București, evenimentul de prezentare a proiectelor pe care Franța le propune publicului românesc între 18 aprilie și 14 iulie 2019.
Participanții au descoperit, în prezentarea comisarilor generali ai Sezonului, Andrei Țărnea și Jean-Jacques Garnier, o programare al cărui fir narativ stă sub sloganul „Uitați de clișee!”. În arte vizuale, muzică, literatură, cinema, gastronomie, teatru, dans, dezbateri, conferințe sau evenimente dedicate mediului de afaceri, Sezonul va surprinde, din 18 aprilie, publicul de toate vârstele, din peste 30 de orașe. Citește în continuare Sezonul România-Franța vine în România→
In acest an, pe 28-29 martie, la JW Marriott Grand Hotel din Bucuresti, specialisti in comunicare si relatii publice, influenceri si oameni de marketing participa la PR Forum pentru a afla care sunt elementele cheie intr-o comunicare eficienta, ce tendinte nu trebuie ratate si cum arata culisele unor campanii de succes.
Editia cu numarul 13 vine cu subiecte de top pentru companiile si agentiile active in PR. Iata de ce PR Forum 2019 este un must-attend:
ACCES LA INFORMATII PRACTICE SI STUDII DE CAZ
Sesiunile din cadrul PR Forum ofera raspunsuri la cele mai interesante si actuale intrebari din domeniul relatiilor publice. Participantii vor invata tactici noi si modalitati inedite de a le executa, prin intelegerea mai buna a strategiilor si exemplelor concrete din studii de caz creative.
TRAININGURI SPECIALIZATE PENTRU COMUNICATORUL DE MAINE
Cele 4 seminarii din cea de-a doua zi a evenimentului, pe 29 martie, vor oferi doza necesara de creativitate si solutiile practice pentru provocarile majore din comunicare. Platforma de cursuri intensive se adreseaza celor care vor sa capete un maxim de informatii intr-un minim de timp.
PARTICIPANTII IAU PARTE LA DEZBATERI INTERACTIVE
Scopul acestei abordari este de a inspira participantii sa isi schimbe perspectivele si sa gaseasca inspiratia de care au nevoie. Membrii audientei sunt invitati sa participe la dezbatere, sa interactioneze cu vorbitorii si sa impartaseasca din experiente.
EXPERIENTA INTERNATIONALA
Fran Cavanagh (Head of Research & Analytics, Ketchum London) vine cu strategii si tendinte relevante din una dintre cele mai mai puternice piete de comunicare si marketing din Europa si una din cele mai mari din lume. Cu o experienta internationala de peste 20 de ani in vanzari si marketing alaturi de Unilever, James Simmons (Managing Director, Unilever South Central Europe) va aduce perspectiva CEO-ului asupra comunicarii si mediului de business local.
BUNE PRACTICI IN SOCIAL MEDIA
Trei dintre cele mai active brand-uri in social media, Lidl, Samsung si KFC, vin sa impartaseasca strategia de social media si sa povesteasca cum au facut fata provocarilor mai mult sau mai putin asteptate. De asemenea, participantii vor putea asista la o sesiune dedicata unui trend puternic, Influencer Marketing, cu o abordare 360° a fenomenului.
OCAZIE DE NETWORKING CU SPECIALISTI DIN DOMENIU
Pentru ca stim cat de importanta este partea de socializare si schimbul de experiente, am pregatit multiple momente de socializare in timpul pauzelor de cafea si a pranzului de 5 stele. PR FORUM este o reuniune a practicienilor ce nu trebuie ratata.
BENEFICII PARTICIPANTI
Participantii din cadrul PR Forum primesc o serie de beneficii grozave din partea partenerilor: ZeList (Cupon ZeList Monitor Premium, Cupon Zelist Insights, Cupon ZeList), Dreamstime (Cupon cu reducere de 50%), Mocapp (abonament Agenție valabil 6 luni).
Probabil vă așteptați să citiți despre aceleași lucruri pe care le găsiți în orice ghid turistic sau pe orice site despre Serbia…
E normal, e abia al doilea articol din această serie de recomandări while on the road.
Poate încă nu știți că eu cam fug de #1 on tripadvisor, aglomerații, clișee și locuri populare.
Așa că vă spun de la început că în acest articol nu o să citiți nimic despre Belgrad!
(nu mă înțelegeți greșit, este în wishlist, doar că povestea descoperiri Serbiei pentru mine a început puțin altfel, de la coada tripadvisor-ului și (sper) va continua către capitală)
După un drum ce mi s-a părut nu numai interminabil, ci și că ar duce către sfârșitul civilizației, după ce am lăsat în urmă orice urmă de roaming decent și o șosea super prăfuită, pe care se mișcau doar rotocoalele alea de paie ca-n Wild Wild West (și chiar nu e o figură de stil), am ajuns în Subotica.
Orășelul din nordul Serbiei cred că rezumă perfect ideea mea de localitate de provincie și cum ar trebui să fie ea. Am fost surprinsă să descopăr o atmosferă incredibilă, relaxată și caldă, clădiri cu o arhitectură impresionantă, care, deși aveau ceva vechime, arătau impecabil, iar toate astea datorită locuitorilor, niște oameni super …umani, modești, prietenoși, responsabili și…romantici! Pentru că unde altundeva elementul central al arhitecturii întregului oraș este INIMA?!
Așadar, recomandările din acest articol gravitează în jurul acestui superb oraș:
1. La pas prin Subotica
Reședința districtului Bačka de Nord în cadrul Provinciei Autonome Voivodina, din Serbia, este un oraș micuț, de numai 97.910 locuitori (conform recensământului din 2011) și care a fost pus la grea încercare de-a lungul istoriei. Iar asta este vizibil și în zilele noastre. Nu numai monumentele sunt dovezi ale faptelor din trecut, ci și clădirile orașului ce amintesc și în ziua de azi de popoarele care au pus stăpânire pe loc și i-au influențat destinul.
Cele mai multe clădiri importante sunt construite în stilul art nouveau. Una dintre acestea este chiar Primăria orașului Subotica. De afară pare un mare castel de turtă dulce, iar când am pășit în interior chiar am crezut că sunt într-un basm.
Sinagoga din Subotica
Sinagoga din Subotica este un alt exemplu de clădire superbă. Este fascinantă atenția la detalii pe care ahitecții și constructorii acelor vremuri au acordat-o fiecărui element al fiecărei clădiri.
Aș putea scrie pagini întregi încercând să vă povestesc cât de minunat este acest orășel din Serbia și tot n-aș reuși să îi menționez toate detaliile! Sfatul meu este să o luați la pas pe străzile orașului și să vă lăsați purtați de basm, pentru că pe bune cred că de acolo au pornit toate poveștile copilăriei noastre!
2. Palatul Raichle
Chiar dacă este tot o construcție din orașul Subotica, ea are nevoie de un capitol special. În primul rând pentru că este prima clădire pe care am văzut-o în Serbia și nu o să uit niciodată cât de greu mi-a fost să îmi găsesc cuvintele și să mă exprim: w-w-whoa-a-a-a! W-w-w-w-wh-what is t-t-t-t-th-tha-thaaaat?Citește în continuare 5 lucruri mișto de făcut în Serbia→
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue to use this site we will assume that you are happy with it.OkPrivacy policy
